joi, 10 ianuarie 2013

Dus de val


dacă deschizi uşa şi laşi uraganul să-ţi intre în casă,
o să-ţi îţi dai seama că tu erai de fapt o cană de ceai de muşetel care se evapora plictisită pe masa din sufragerie.
imediat dupa ce eşti luată pe sus te simţi extaziat; începi
să urci şi să cobori,
să faci spume şi să ţâsneşti,
să te scurgi şi să te prelingi,
te laşi dus de val.

curând îţi dai seama că şemineul, masa şi casa nu mai sunt
că eşti deja în alt fus orar ba chiar şi emisferă
ai gust sărat de mare
nu mai eşti cine credeai că eşti.

când încerci să te redescoperi, să-ţi reindentifici proprietăţile
deodată te roteşti peste cap ca în vâltoarea unei maşini de spălat şi te izbesti de un mal.

tocmai când simţi că ţi-ai găsit sfârşitul, un puşti de vreo cinci ani vine cu o grebla şi te scrijeleşte
te evapori la soare cu un zâmbet pe faţă. 


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu